ADEVĂRATUL CHIP AL REGATULUI DANEMARCEI ÎNTRE ANII 1900 ȘI 1946

Între anii 1900 și 1946, Imperiul Colonial Danez a trecut printr-o perioadă de restrângere teritorială majoră și transformări administrative profunde, evoluând de la un imperiu global spre o structură colonială axată exclusiv pe Atlanticul de Nord.

La începutul secolului al XX-lea, Danemarca încă deținea colonii în Caraibe și teritorii în regiunea arctică, însă presiunile economice și geopolitice din timpul celor două Războaie Mondiale au dus la prăbușirea vechiului sistem colonial.


Evenimente și transformări majore ale Imperiului Colonial al Regatului Danemarcei între anii 1900 și 1946

Iată evoluția și momentele cheie ale fiecărui teritoriu danez în această perioadă:

1. Indiile de Vest Daneze.

Această proprietate colonială a Regatului Danez a fost vândută de aceștia Statelor Unite ale Americii în 1917. La începutul secolului, Danemarca deținea insulele Saint Thomas, Saint John și Saint Croix din Marea Caraibilor.

• Situația economică: La 1900, insulele se aflau într-un declin economic sever după abolirea sclaviei din 1848, producția de zahăr nemaipermițând profituri mari.
• Tranzacția cu SUA: În anul 1902, Parlamentul Danez a respins la limită o propunere de vânzare către Statele Unite. Însă, odată cu izbucnirea Primului Război Mondial, SUA s-au temut că Germania ar putea invada Danemarca și ar putea folosi insulele drept bază pentru submarine.
• Finalul: În schimbul sumei de 25 de milioane de dolari în aur și a recunoașterii suveranității daneze asupra întregii Groenlande, Danemarca a semnat tratatul de transfer. Pe 31 martie 1917, teritoriul a fost predat oficial Statelor Unite, fiind redenumit în Insulele Virgine Americane.

2. Islanda.

În 1944 această proprietate colonială a Regatului Danememarcei și-a programat independența totală.

• Actul de Uniune din 1918: Islanda a devenit un stat suveran, dar în uniune cu Danemarca, având același suveran, anume regele Danemarcei, Copenhaga gestionând doar politica externă și apărarea Islandei. Actul era valabil pentru 25 de ani.
• Al Doilea Război Mondial: În 1940, după ce Germania Nazistă a ocupat Danemarca, legăturile instituționale s-au rupt complet. Trupele britanice și ulterior cele americane au ocupat strategic insula pentru a preveni o invazie germană.
• Independența: La expirarea tratatului, în urma unui referendum național, Islanda s-a proclamat oficial republică independentă la 17 iunie 1944, tăind ultimele legături cu coroana daneză.

3. Groenlanda.

Perioada de izolare și control american. În această perioadă, Groenlanda a trecut de la statutul de colonie complet închisă comercial la un punct de interes militar global.

• Monopolul comercial: Până la al Doilea Război Mondial, Danemarca a menținut Groenlanda izolată de restul lumii prin monopolul de stat al Companiei Regale de Comerț K.G.H., argumentând că astfel protejează populația inuită, în realitate subjugându-i pe aceștia.
• Acordul din 1941: După ocuparea de către Germania nazistă a Danemarcei în 1940, Ambasadorul danez la Washington, Henrik Kauffmann, acționând independent de Guvernul de la Copenhaga care era controlat de naziști, a semnat un acord cu SUA. Statele Unite au preluat protecția insulei și au construit acolo baze militare masive, precum cea de la Thule.
• Anul 1946: La finalul războiului, controlul a fost redat Danemarcei, însă SUA au realizat importanța geopolitică a insulei în noul context al Războiului Rece și au oferit oficial 100 de milioane de dolari pentru a cumpăra Groenlanda. Danemarca a refuzat oferta.

4. Insulele Feroe.

Autonomie administrativă fictivă, Copenhaga înăbușind în fașă orice tentativă de independență.

• Primul Război Mondial și perioada interbelică: Insulele aveau statutul de județ al Danemarcei, dar cu o identitate națională și lingvistică tot mai puternică.
• Ocupația britanică între anii 1940 și 1945: Imediat după invadarea Danemarcei de către naziști, Marea Britanie a ocupat preventiv Insulele Feroe. În acești ani, feroezii s-au guvernat singuri și au experimentat independența economică.
• Referendumul din 1946: În septembrie 1946, a fost organizat un referendum în care peste 50% dintre votanți au ales independența. Regele Danemarcei a dizolvat Parlamentul Feroez pentru a bloca separarea. Criza s-a rezolvat ulterior prin oferirea unui statut extins de autonomie internă.


GENOCID, JAF ȘI CRIME ÎMPOTRIVA UMANITĂȚII COMISE DE IMPERIUL COLONIAL DANEZ ÎNTRE ANII 1900 ȘI 1946

Între 1900 și 1946, singura mare colonie activă a Danemarcei a fost Groenlanda, Insulele Virgine Daneze fiind vândute SUA în 1917, iar Islanda obținând suveranitate treptată până la independența totală din 1944.

Abuzurile Regatului Danez din această perioadă în coloniile mai sus enumerate s-au manifestat prin asimilare culturală forțată, discriminare economică și socială, separare de familii și crearea unui statut de cetățeni de mâna a doua pentru băștinașii inuiți.


Abuzuri și politici coloniale în Groenlanda între anii 1900 și 1946:

Monopol comercial strict. Statul danez a controlat complet comerțul prin compania "Den Kongelige Grønlandske Handel", interzicând groenlandezilor comerțul liber și menținându-i într-o dependență economică totală.
Segregare și „apartheid” de facto. Autoritățile daneze au impus politici de izolare a Groenlandei față de lumea exterioară, dar au creat o ierarhie rasială și socială riguroasă, în care danezii dețineau toate funcțiile de conducere, iar populația locală avea drepturi limitate.
Asimilare culturală. Regatul Danemarcei a urmărit eradicarea treptată a stilului de viață tradițional, a limbii și a credințelor inuite, considerate a fi „inferioare”, fiind impuse cu forța limba și valorile daneze.
Experimente sociale. Copii groenlandezi au fost separați de familii și duși în Danemarca în cadrul unor programe de reeducare menite să creeze o elită occidentalizată, acestora fiindu-le rupte legăturile cu propria cultură, rezultatul fiind devastator: traume psihologice pentru tot restul vieții și imposibilitatea readaptării în tărâmurile natale ale acestora.


Situația băștinașilor din Insulele Virgine Daneze între anii 1900 și 1917, anume momentul vânzării acestor proprietăți ale Regatului Danemarcei către Statele Unite ale Americii:

Pentru a înțelege situația locuitorilor din Insulele Virgine Daneze la momentul vânzării acestora, vom face o călătorie în timp înainte de anul 1900 pentru a ieși din iluzia blândeții Regatului Danemarcei în coloniile sale.
• Comerțul cu sclavi: Danemarca a transportat pe navele sale zeci de mii de africani înrobiți, peste 100.000 în total de-a lungul istoriei sale coloniale, către plantațiile din Caraibe.
• Munca pe plantații: Sclavii erau supuși unui regim de muncă epuizant, sub amenințarea permanentă a biciului, cu rate ridicate ale mortalității din cauza malnutriției, a bolilor și a epuizării fizice.
• Codurile sclavagiste: Legile daneze impuneau pedepse corporale drastice, mutilări sau execuții pentru abateri minore, nesupunere sau tentative de evadare.


SUMAR ȘI CONCLUZIE:

REGATUL DANEZ A EXPLOATAT, JEFUIT ȘI TERORIZAT ÎN MOD INSTITUȚIONALIZAT POPULAȚIILE ȘI TERITORIILE ASUPRA CĂRORA ȘI-A EXERCITAT CONTROLUL COLONIAL. REGATUL DANEZ NU A PREGETAT SĂ VÂNDĂ CU TOTUL PARTE DIN COLONIILE SALE LA PACHET CU SOARTA POPULAȚIILOR NATIVE, ACESTEA FIIND TRANZACȚIONATE PRINTR-O SIMPLĂ TUȘĂ A UNUI STILOU PE O HÂRTIE, TOTUL BINEÎNȚELES CONTRA COST, ÎN CEL MAI ABJECT ȘI INUMAN MOD CU PUTINȚĂ. IMPERIUL DANEZ A APLICAT ÎN MOD CONSTANT POLITICI DE APARTHEID ȘI DE SĂRĂCIRE ȘI DISTRUGERE CULTURALĂ ASUPRA NATIVILOR DIN COLONII, ACEȘTIA FIIND CONSIDERAȚI DE REGULĂ "SUBOAMENI".

Aceasta este imaginea reală a Regatului Danemarcei de la 1900 până la sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1946.