Fragmentarium (6). Nume care opresc nașterea de prunci.

M-au intrigat numele grecești Σταματης/Stamatis sau Σταματακησ/Stamatakis, o dată pentru că sună ca româneștile Stamate, Stamatache, și-n al doilea rând pentru că în grecește σταματαω/stamatao înseamnă “a opri/a se opri.” Ciudată rădăcină pentru un nume.

Αm investigat.

Prenumele Stamatis li se dădea copiilor în două situații:

1. Ca să curme un șir nefast de prunci morți la naștere sau imediat după aceea.

2. Ca să curme un șir de nașteri reușite, atunci când familia nu mai dorea și alți copii. Sensul era de ultimul copil dorit.

De aici la româneștile Stamate și Stamatache se trag ușor liniile. Sunt nume de origine (sau măcar influență) grecească.

Dar stai, că avem și noi niște nume pe ideea de a opri: Oprea, Opran, Oprișor, Oprescu etc. Dicționarul Onomastic al lui Constantinescu ne lămurește: la români, prenumele Oprea/Oprișor se dădea pentru funcția doi, aceea a opririi șirului de progenituri. În plus, Oprea avea uneori funcție apotropaică, îl proteja pe copil de duhuri rele, boli și nenorociri.

Deci Oprea și Stamate sunt același nume, dar în limbi diferite.

Rădăcina PIE (Proto-Indo-Europeană) steh o regăsim și în greacă, și în română, și în multe alte limbi cu același sens de statornicie, nemișcare, soliditate. De aici vin a sta, stană, stâncă, stivă, stăpân. Numele Stan și Stanciu tot de aici derivă. În greacă, avem nu doar σταμα/σταματαω (a sta, a opri), ci și σταυρος/stavros = cruce, care inițial însemna par înfipt în pământ. În persană, steh a dat printre altele sufixul -stan, cu sens de loc sau țară, pe care-l regăsim în Afghanistan, Turkmenistan, Kazahstan etc.

În italiană, funcția lui Stamate și Oprea o îndeplinește numele Fermo/Fermi, care e cognat (înrudit) cu ferm, fermă, firmă, firmament, fermoar, afirmație. Toate au la bază latinescul firmo = a consolida, a fortifica, a dura, a întări.