Burn Book

După Bookfest 2026 pot să vorbesc mai mult despre condiția umană a nesimțirii și despre o piață de carte mică, mică prin care se flendură oameni cu egouri mai mari și mai monstruoase decât Casa Poporului și Catedrala Mântuirii Neamului, la un loc.

Bine, vă imaginați deja că nu vorbim despre starurile din piața de carte românească. Eh, vorbim despre niște paji cu pretenții de împărați.

Bun, una peste alta m-am săturat de femei trecute de 30 de ani care vor să zdrobească sub bocancul egotic femei mai tinere. Dragile mele, nu ați găsit persoana. Faptul că nu am făcut încă 30 de ani nu înseamnă că nu o să dau replica. Nu înseamnă că o să las pe toată lumea să își lase grăsimea de pe degete pe părul meu aruncând cu venin apelativul „lațele astea”. Din câte îmi aduc aminte, eu nu am făcut comentarii despre părul nimănui, fie că era lipit de cap de la sebum, fie că era curat și strălucitor.

Ca regulă generală: Nu mai atingeți corpul altor oameni fără permisiune!

Sindromul Peter Pan aparent afectează și femei. Nu știu dacă e din cauza mediului de lucru - piața de carte - sau e ceva care ține de competența psihologilor, psihiatrilor sau pshio-terapeuților, dar am observat asta la mai sus numita. Degeaba te imbraci colorat, degeaba te crezi tânără și crazy când, într-un cadru serios scoți limba la unul dintre oamenii de lângă tine pentru că nu-ți convin preferințele literare ale acestei persoane. Cred că putem avea dialog. Nu cred că am fost vreodată nesimțită cu preferințele literare ale oamenilor pe care nu îi cunosc.

Țipatul. Nu suport să se țipe la mine, mai ales replici de genul: „Nici aici nu scap de tine”. Nu te uita la mine. Nu eu m-am tot băgat în seama cu tine în speranța de a mi te face prietenă. Mă poți ignora. Promit că nu o să mă intereseze.

Comentariile de pe Instagram. Mi se pare foarte ciudat cum această persoană îmi comentează frumos când vede că nu a mai comentat niciun bărbat, dar când se poate băga în seamă cu sexul masculin îmi sare la jugulară.

1. Se numește misoginism internalizat

2. Nu te vor alege așa

Să dai fuga în comentarii și să sugerezi că nu citesc cărțile pe care le postez e jenant, pentru tine. Nu e o competiție. Asta în caz că nu ți-ai dat seama prin înțelepciunea pe care trebuie să o cari zilnic cu tine.

Mi-a tot zis lumea că ea face așa de obicei, dar eu nu tolerez comportamentele de genul. Pentru mine e doar o femeie misogină care se crede miezul, dar care vrea doar atenție și recunoaștere. Eu nu am ce să recunosc la tine pentru că ești irelevantă.

Pe aceeași linie sunt și oamenii pe care i-ai ajutat și după nu îți mai răspuns la mesaje. Acum câteva luni am fost rugată să moderez o lansare de carte, gratis. Am acceptat pentru că era debut și autoarea părea drăguță. Atunci n-am regretat că am venit din timpul meu, pe banii mei, dar acum o fac. Înainte de Bookfest i-am dat persoanei în cauză un mesaj prin care o invitam la un eveniment și nu am primit răspuns nici până în ziua de azi. Facerea de bine e futere de mamă așa că, vă invit să cereți bani când lucrați. Fără acte de binefacere că nu sunt Maica Tereza.

Vă pup și vă aștept și la următoarele ediții din Burn Book. Pupici!