Dizolvarea loturilor naționale de gimnastică este o măsură firească.

FRG acționează, în timp ce în alte federații domnește tăcerea

Decizia Federației Române de Gimnastică (FRG) de a dizolva loturile naționale, după acuzațiile grave de hărțuire care vizează familia Voinea, nu este un capăt de țară. 

Este o măsură firească, ba chiar necesară, atunci când în sânul unei federații izbucnesc probleme serioase de etică, disciplină și protecție a sportivilor.

Pentru mulți, termenul „dizolvare” poate suna dramatic. În realitate, este o soluție de criză sănătoasă, aplicată deja și în trecut, menită să protejeze sportivii și să permită o anchetă corectă, fără presiune și fără riscul escaladării conflictelor.

De ce a fost necesară dizolvarea loturilor naționale

Decizia FRG vine după 7 ore de discuții intense în Comitetul Executiv, generate de acuzațiile făcute public de mai multe gimnaste, între care Denisa Golgotă. 

Vorbim despre acuzații de hărțuire fizică și psihologică ce implică atât pe Sabrina Voinea, cât și pe antrenoarea Camelia Voinea, mama sportivei – fapte investigate în prezent de Comisia de Disciplină a federației.

În acest context tensionat și încărcat emoțional, menținerea antrenamentelor centralizate ar fi însemnat continuarea unui climat nesigur și imprevizibil. Dizolvarea temporară a loturilor permite:

  •       revenirea sportivelor în mediile lor de club, unde pot continua activitatea în condiții mai stabile

  •       desfășurarea unei anchete fără presiuni

  •       limitarea potențialelor tensiuni dintre sportivi, antrenori și conducere

Este o măsură de protecție, nu o sancțiune.

Așa arată o federație care reacționează

Faptul că FRG nu a băgat gunoiul sub preș, nu a minimalizat situația și nu a căutat scuze este un pas matur și responsabil.

În mod corect, tot ce ține de acuzațiile apărute în spațiul public a fost trimis către Comisia de Disciplină, iar președintele Ioan Suciu a declarat clar că federația va respecta integral concluziile raportului final.

Nu este un gest împotriva sportivilor, ci, dimpotrivă, un gest pentru protejarea lor.

În timp ce FRG acționează, la Federația Română de Gimnastică Ritmică acuzațiile de abuz și discriminare sunt ignorate ba chiar negate și minimizate

Contrastul devine însă dureros când privim spre Federația Română de Gimnastică Ritmică (FRGR).

Acolo, după mai bine de un an de acuzații publice încă și mai grave – acuzații care implică nereguli administrative, probleme de etică și abuzuri emoționale și psihologice  semnalate repetat, abuzuri fizice, discriminare, xenofobie – nu s-a luat nicio măsură.

Nicio anchetă.

Nicio suspendare.

Nicio reacție publică.

Totul în timp ce sala de la Complexul Floreasca a fost ținută exclusiv pentru lotul FRGR, pentru doar trei sportive, în condițiile în care COSR a plătit aproximativ 10.000 de euro pe lună pentru întreținerea spațiului.

O resursă uriașă, un rezultat singular și o lipsă totală de transparență.

O soluție necesară și pentru FRGR: desființarea loturilor

Exact cum FRG a demonstrat că se poate și se cuvine să acționezi când apar probleme grave, la FRGR o soluție similară ar fi nu doar oportună, ci urgentă.

Dizolvarea loturilor de ritmică ar permite:

  •       resetarea sistemului

  •       reorganizarea pregătirii sportivelor în cluburile de origine

  •       aerisirea unui climat încărcat și opac

  •       oprirea risipei de resurse

  •       crearea premiselor unei anchete reale și neutre

Nu este o „catastrofă”. Este o formă de responsabilitate. Uneori, ca să reconstruiești sănătos, trebuie întâi să oprești tăvălugul.

Nu dizolvarea e problema, ci lipsa de acțiune

FRG a făcut ceea ce era de făcut. Rapid, transparent și asumat.

FRGR, în schimb, rămâne imobilă în fața unor situații și mai complicate.

Sportivii au nevoie de siguranță, nu de instituții paralizate.

Iar dizolvarea loturilor, pe termen scurt, nu reprezintă un pas înapoi — ci primul pas spre curățarea și vindecarea gimnasticii românești.

Dar problema de la FRGR devine și mai controversată când ne uităm cine sunt președinții comisiilor de disciplină și apel care ar trebui să analizeze cazurile de abuz. Ne întrebăm firesc cum ar putea aceste comisii să vină cu rezultate sau decizii favorabile sportivilor. 

La comisia de disciplina îl avem pe avocatul Gabriel Vasii de la casa de avocatură Zuca, Zbârcea și asociații, un evident conflict de interese.

Cât poți fi  de obiectiv când această casă de avocatură se află pe statul de plată al FRGR, reprezintă în instanță FRGR, atacă în instanță demersurile de constituire a ONG-urilor specializate în apărarea drepturilor sportivilor, trimite răspunsuri la sesizările părinților privind abuzuri și discriminare în care amenință cu procese. 

La Comisia de Apel îl avem președinte pe Bogdan Filcea, un personaj care nu este străin de controverse în sportul românesc.

În 2022, site-ul Baschet.ro a relatat că marca «Liga Profesionistă de Baschet» a fost înregistrată la OSIM pe numele său, deși era doar colaborator al Federației Române de Baschet, iar Mircea Simionescu-Simicel, secretarul general al federației internaționale de armwrestling, l-a acuzat public că i-ar fi ‘luat’ denumirea Federației Române de Skandenberg – Armwrestling, vorbind chiar despre ‘avocatură ilegală’.

 Toate aceste episoade conturează imaginea unui jurist puternic contestat în mediul sportiv. 

Credibilitatea lui Bogdan Filcea ca președinte al Comisiei de Apel este puternic discutabilă și ridică întrebări serioase despre oportunitatea numirii lui într-o poziție care necesită neutralitate, integritate și încredere deplină.

Dar niciodată președinta FRGR nu va propune desființarea loturilor, compuse din câteva sportive, având în vedere ca este singura justificare pentru a solicita bani de la ANS și COSR, bugetele pe anul 2024 și 2025 fiind uriașe raportat la numărul de sportive, cluburi și rezultate.

FRGR a găsit o soluție mult mai “eficientă”. În loc să desființeze loturile elimină din lot gimnastele care au curajul să vorbească și să reclame abuzurile.