Sănătate Zi de Zi #2

Salut! Ce vremuri trăim! În mijlocul haosului știți că e important să ne păstrăm sănătatea mintală, iar gătitul poate fi o formă de terapie. Așa că m-am retras în bucătăria ideilor. Am frământat câteva kile de sunete până au prins consistența unui nou episod de podcast, am strecurat gândurile dintr-o carte și le-am lăsat să se așeze într-o recenzie limpede. La mijloc, am adăugat o cremă fină de inspirații culese de la maeștri mai pricepuți, iar deasupra am presărat câteva știri colorate, doar cât să îndulcesc decorul și să mai alung din tonurile întunecate.

Tot mai puțini oameni gătesc acasă din lipsă de timp sau de cunoștințe practice, cu efecte devastatoare asupra sănătății. În urmă cu ceva ani, Georgiana Ilie a început un newsletter care să îi ajute pe oameni să își planifice mesele, chiar aici, pe Substack. Proiectul a crescut la câteva zeci de mii de abonați uniți de dorința de a mânca bine, simplu și cu sens și care doresc să își organizeze mesele cu ușurință, indiferent de cât de agitată le este viața.

Poți asculta episodul direct aici sau pe oricare din platformele de podcasting preferate, inclusiv YouTube, sau direct pe site.

Georgiana a transformat o nevoie personală într-un proiect care inspiră mii de oameni să abordeze mesele săptămânale cu mai multă organizare și creativitate. Prin newsletter-ul său, oferă soluții simple și practice pentru oameni prea ocupați să mai gătească, de la rețete ușor de urmărit până la idei pentru reducerea risipei alimentare.

Gătitul poate părea intimidant pentru cei care nu au crescut în acest spirit și nu s-au apropiat de bucătărie, însă acest proces poate deveni ușor și firesc prin practică. E normal să ai încercări și erori, numai așa poți să transformi bucătăria într-un loc de experiment și bucurie.

În multe familii, gătitul devine o provocare atunci când gusturile diferă. Un meniu bine construit nu exclude mâncărurile preferate, dar prioritizează echilibrul. Georgiana explică cum încearcă să includă toate grupele alimentare într-un mod firesc, evitând extremele, precum obsesia pentru sănătate absolută.

Deși pare mai rapidă și ușoară, mâncarea comandată poate deveni o povară financiară pe termen lung. Georgiana arată cum gătitul acasă devine mai rentabil și mai sustenabil atunci când este bine planificat și oferă sfaturi pentru a folosi la maximum ingredientele existente, evitând risipa și maximizând valoarea fiecărui preparat.

Folosirea ingredientelor de sezon nu doar că susține economia locală, dar ajută și la reducerea impactului asupra mediului. Georgiana ne îndeamnă să ne aliniem mesele cu anotimpurile, evitând produsele care necesită transport pe distanțe mari. Astfel, fiecare meniu devine o alegere sustenabilă și conștientă.

Georgiana atrage atenția asupra importanței de a promova o relație sănătoasă cu mâncarea în rândul copiilor. Nu este vorba doar despre ce mănâncă, ci despre cum percep mâncarea și corpul lor. Ea încurajează părinții să evite etichetele morale legate de mâncare și să abordeze mesele ca momente de bucurie și încredere.

O veste foarte bună vine de la Ministerul Sănătății care a vrea să interzică vânzarea în școli a alimentelor cu conținut ridicat de zahăr, grăsimi saturate și sare.

Conform unui proiect de Ordin de Ministru, Ministerul Sănătății propune interzicerea vânzării de produse cu conținut ridicat de zaharuri (mai mult de 15 g/100 g), grăsimi saturate (peste 5 g/100 g) sau sare (peste 1,5 g/100 g) în incinta școlilor.

Iată ce va fi interzis, conform proiectului de Ordin de Ministru:

• Alimentele cu conținut ridicat de zaharuri (mai mult de 15 g/100 g), cu excepția fructelor și legumelor proaspete și a fructelor uscate/ deshidratate neîndulcite

• Alimentele cu conținut mare de grăsimi - peste 20 g/100 g produs, din care, cumulativ: grăsimi saturate peste 5g/100 g produs; acizi graşi trans peste 1g/100 g produs

• Alimentele cu peste 1,5 g sare/100 g produs (sau pește 0,6g sodiu/100g produs)

• Bǎuturi răcoritoare, energizante și băuturi pentru sportivi, băuturi calde de tip cafea/ceai instant. În incinta școlilor se va vinde numai apă potabilă sau minerală îmbuteliată.

• Alimentele cu conţinut ridicat de calorii pe unitatea de vânzare, peste 300 kcal/unitatea de vânzare

• Alimentele neambalate cu excepția fructelor și legumelor proaspete

Ministerul propune și actualizarea, după 16 ani, a Listei alimentelor nerecomandate preșcolarilor și școlarilor, modificată ultima dată în 2008. Aceasta a fost înlocuită, prin noul ordin, cu Lista alimentelor nerecomandate preşcolarilor şi şcolarilor şi a principiilor care stau la baza unei alimentaţii sănătoase pentru copii şi adolescenţi.

Conform noilor reguli, băuturile răcoritoare, cele energizante, dar și chipsurile, dulciurile ambalate, iaurturile îndulcite, băuturile de tip milkshake nu se vor mai putea vinde în incinta școlilor. Puteți vedea lista completă a alimentelor interzise în școli pe site-ul MS, aici.

Dintre băuturi, va fi permisă doar vânzarea apei potabile sau minerale îmbuteliate.

Mai mult decât atât, Ministerul a actualizat și Principiile de bază ale alimentaţiei sănătoase la copii şi adolescenți, inclusiv Necesarul zilnic de calorii si macronutrienți, vitamine şi elemente minerale, necesarul zilnic de apa pentru copii şi adolescenţi.

Acestea sunt principii generale de nutriție în funcție de vârstă (de la naștere până la adolescență) și ar trebui urmate de părinți și educatori deopotrivă.

Textul s-a aflat până azi în dezbatere publică, urmează să vedem varianta finală aprobată.

ALIA, Asociația Pentru Lupta Împotriva Accidentului Vascular Cerebral, a realizat harta logopezilor din România. ALIA luptă de mult timp pentru drepturile pacienților afectați de AVC și pentru conștientizarea nevoilor lor.

După un accident vascular cerebral, rolul logopedului devine esențial în procesul de recuperare. Un AVC poate provoca afazie (dificultăți în vorbire, înțelegere, citire sau scriere) din cauza afectării acelor zone din creier responsabile de aceste funcții.

Începerea cât mai timpurie a terapiei alături de un logoped este esențială pentru recuperare, deoarece creierul are o capacitate crescută de reorganizare (neuroplasticitate) în primele luni după accident. Logopedul evaluează gradul de afectare și oferă terapie personalizată pentru a ajuta pacientul să recupereze abilitățile pierdute sau să găsească modalități alternative de comunicare.

Sunt destul de puțini logopezi în România, de aceea e cu atât mai important să existe o bază de date unde pot fi găsiți rapid în caz de nevoie.

Dacă tot vin niște zile libere, cum ar fi să înlocuim Netflix cu Coursera? :) Universitatea din Copenhaga a creat un curs gratuit, disponibil pe Coursera, despre un proiect de nutriție și sănătate publică desfășurat între 2009-2013 cu niște rezultate remarcabile: The New Nordic Diet - from Gastronomy to Health | University of Copenhagen.

Cum ar fi dacă am avea un program național axat pe nutriție, sănătate și mediu prin care să ne îmbunătățim preferințele alimentare? Cum ar fi dacă am mânca mai mult de sezon și local, iar copiii ar primi la școală mese sănătoase? Dacă supermarketurile ar vinde cu prioritate hrană sănătoasă? Sună a utopie? În Danemarca au reușit acest lucru.

Dincolo de informațiile factuale despre rezultatele remarcabile ale experimentului social, cursul include o mulțime de tehnici pe care le putem aplica fiecare dintre noi acasă. De exemplu, metode demonstrate științific de a diversifica preferințele alimentare ale adulților și copiilor.

Ați auzit de „ketch-up” effect? Este un mecanism de învățare a preferințelor alimentare ce permite oamenilor să asocieze efectul pozitiv al unei arome plăcute cu o aromă nouă sau mai puțin plăcută. De exemplu, când pui ketchup pe pizza aia cu broccoli care nu ți se pare așa grozavă.

Vă las să descoperiți singuri de ce și cum acceptăm mai ușor anumite alimente pe măsură ce îmbătrânim și cum să-i facem pe copii să mănânce mai sănătos.

Despre cartea asta am mai scris și în numărul trecut, însă acum revin cu o recenzie pe care o puteți citi integral pe site.

E o carte bună de făcut cadou. O recomand în special pentru explicarea sistemului NOVA pe care se bazează în prezent clasificarea internațională a alimentelor ultraprocesate și pentru detalierea mecanismelor prin care alimentele ultraprocesate pot deveni foarte nocive pentru sănătatea noastră.

Recunosc că pe mine m-a prins mai tare în partea a doua, în care vorbește mai mult despre soluții și reglementări. Cartea nu pledează pentru un anumit tip de taxare sau restricționare, ci pentru o informare corectă și mai puțin manipulativă privind conținutul și scopul alimentelor ultraprocesate, astfel încât să luăm decizii în cunoștință de cauză. Sună cunoscut?

Este o carte bine structurată care explică pe larg:

• Ce sunt alimentele ultraprocesate conform definițiilor actuale și care sunt pericolele din spatele lor

• Care este impactul lor asupra sănătății individuale și publice, în special legat de creșterea ratelor de obezitate și dependența psihologică

• De ce modul în care sunt marketate este neetic, vizând crearea unor comportamente dăunătoare de la vârste fragede care să asigure fidelizarea pe viață a consumatorilor

• Care este impactul asupra mediului al ingredientelor aflate la baza lanțului producției alimentelor ultraprocesate (aditivi, îndulcitori, grăsimi etc.).

Cel mai mult mi-a dat de gândit partea despre health-washing, care a început să se facă simțită și în România. Health-washing-ul este practica prin care o companie promovează soluții aparent sănătoase sau inițiative de responsabilitate socială pentru a distrage atenția de la efectele negative ale produselor sale.

Un caz interesant este cel al Nestle, implicat în nenumărate procese și scandaluri, dar și în campanii controversate de „sănătate publică”, precum distribuirea de produse procesate comunităților sărace din jungla braziliană. Sau oferirea mostrelor de lapte praf mamelor din lumea a treia unde apa contaminată care a înlocuit laptele matern a dus la moartea a mii de bebeluși.

Citind cartea, mi-am amintit că și în România avem un caz similar. În România, Nestle tocmai ce a plătit pentru ca Asociația Dieteticienilor din România (!!!) să scrie un ghid de nutriție destinat părinților, utilizat în campaniile de promovare Nestle (pe site-ul Nestle și în postări pe Facebook).

Vă las să citiți recenzia aici și să cumpărați cartea de la Bookzone.

Este sezonul în care încercăm să dăruim mai mult, iar oportunitățile de a face asta sunt la tot pasul. Însă cum putem face asta cu responsabilitate, cu empatie și evitând să facem mai mult rău decât bine?

În acest episod de la Jay Shetty, fondatoarele organizației Baby2Baby povestesc despre cum să oferi cu grație și cum să te implici în proiecte comunitare. Baby2Baby este o organizație nonprofit dedicată furnizării de produse de bază (precum scutecele) pentru copiii care trăiesc în sărăcie în Statele Unite.

Știu, e vorba de SUA, dar mi se pare că felul în care vorbesc și se gestionează oamenii de la Baby2Baby e un model de bună practică.

Mi-a plăcut partea în care abordează regulile de bun simț pe care să le urmeze cei care donează. Am întâlnit în România multe situații în care, probabil cu cele mai bune intenții, oamenii dăruiau lucruri de care nu era cu adevărat nevoie sau alterate.

O idee centrală cu care am rămas eu după acest podcast este aceea că, oricât de bune ar fi intențiile, atunci când când oferi cu ajutorul unei organizații (și în multe locuri nu poți ajunge decât prin intermediul unui ONG), trebuie să respecți îndrumările și regulile propuse și să înțelegi că poți încurca mai mult de cât ajuta dacă nu faci astfel.

Donez către mai multe organizații și mi s-a întâmplat de multe ori să văd de la donatori comentarii de genul:

„Nu știu ce faceți cu banii. Spuneți-mi mie adresa și aduc eu mâncare și XYZ de care cred eu că au mai mare nevoie acești copii.”

Un astfel de comportament este de neacceptat. Dacă ți se cere să donezi bani, donează bani, nu borcane cu magiun - nu cunoști reglementările de siguranță alimentară la fel de bine precum un ONG.

Dacă ți s-a cerut să donezi într-un anumit format și loc, respectă cantitatea, dimensiunea și locul - organizarea logistică din spatele unor donații (precum transportul, împachetarea, distanțele pe care urmează să călătorească) este foarte complexă și nu cunoști toate detaliile.

Din punct de vedere etic, nu poți oferi o jucărie uzată, o haină ruptă și pătată, gândindu-te că un copil, doar pentru că e mai sărac, se va bucura oricum de ea. Orice copil merită o jucărie sau o haină nouă, exact precum copiii noștri de acasă.

Mi-a plăcut foarte mult discuția și o recomand. Însă din podcast puteți afla multe alte lucruri, de exemplu cum să insuflați copiilor plăcerea de a dărui sau cum să conduceți propria inițiativă umanitară.

Vine o perioadă cu provocări de tot felul, mai ales culinare și bahice :)

Vlad Niță a scris acest articol despre efectele alcoolului asupra sănătății. Știu, „nu încă un articol care să ne spună să nu bem!”. Însă e scris într-un mod amuzant și, dacă tot vin sărbătorile, măcar să bem în cunoștință de cauză.

Mă găsești și pe www.cristinalauby.ro, Facebook, Instagram, și pe toate aplicațiile de podcasting. Un share sau un subscribe ajută la răspândirea real news.

Toate recomandările sunt rezultatul direct a ceva ce fie am produs, fie am citit, parcurs, studiat și reprezintă conținut real, din surse verificate.

Până data viitoare, ai grijă de sănătatea ta, zi de zi.