✍🏻 Alege TU poezia și aleg eu prima piesă

Hejsan, cititorule

Andrei Voiculescu, cunoscutul DJ care s-a consacrat la 📻 Europa Liberă în anii comunismului, mi-a mărturisit în timpul unei conversații relaxate că modul în care ascultăm muzică azi a fost suprimat de o educare a urechii de a percepe mai puțin și de o altă educare spre costuri mai mici și spre spații de stocare limitate.

Mai mult, când am adus în discuție rolul de însoțire al muzicii (la sală, în mașină, în metrou, când citim, etc.), prietenul meu, Andrei a protestat cu zâmbetul pe buze, afirmând că el are nevoie de liniște ca să se poată bucura de marea lui pasiune.

Ia-ți cartea lui Andrei Voiculescu

Mai mult, Andrei Voiculescu mi-a mărturisit că nu se putea conecta la videoclipuri, când acestea au început să fie difuzate de posturile de televiziune muzicale. Încă de atunci, imaginea părea să câștige bătălia cu sunetul (prima observație Pink Pong).

Iar singurul moment în care notele muzicale au o șansă în fața mastodontului multimedia este acela în care ne aflăm la concert, unde sorbim fiecare vers al trupei favorite.

Deși, nici acolo nu e atât de simplu. Că ai story-uri de pus, live-uri de dat pentru cei care nu au vrut sau nu au avut de dat 1.000 lei pe un bilet. Și iarăși muzica pică pe scaunul însoțitorului și mă întreb când a demarat acest proces ireversibil. Poate știi tu mai bine, că ți-ai făcut un 🧐 research mai profund.

Milenialii ca mine au prins magnetofonul, casetofonul, pick-upul, CD-playerul, walkman-ul, 💽 MP3-urile, blu-ray-ul, DVD-ul, kazaa, DC++ și până la Spotify și Youtube Music. Nu știu unde s-a rupt firul în care muzica era primadonă, dar aș face aproape orice să stau din nou pe covor și să parcurg versurile și poveștile care însoțesc fiecare vinil.

Totuși, ființa mea rațională știe că asta nu e posibil. Sau nu mai e posibil. Nu aș zice nu nici la o benjaminbuttonizare. Însă, nu m-aș duce până la maternitate, aș vrea să mă opresc la momentul în care am auzit prima dată 🎵 Dark Side of the Moon. Aș putea continua mult și bine, dar sunt și alte subiecte de dezbătut.

Am scris despre muzica însoțitoare în acest articol din rubrica Discografic, pe care o țin lunar în Revista Familia. Cu ocazia asta descoperi și o trupă foarte mișto, Monkey3.

***

Ar fi trebuit să mă prezint întâi, dar eu am ales să-ți povestesc despre muzică. Dacă a mișcat ceva în tine, te invit să te abonezi. Promit să nu-ți scriu mai des de 2 ori/lună. Uneori chiar mai rar.

Am trecut direct la subiect și am uitat să te salut. Rewind! Bine ai venit în lumea mea digitală, în universul Pink Pong. Sper să te simți bine și să fii aici și la ediția cu numărul 1.000, pe care o voi scrie în 2134 👽.

Pink Pong e un drum lung la care mă înham, în care vreau să-ți arăt fața umană a poeziei și a muzicii și cum fac ele adesea casă bună. Puțin mai pe larg decât aș face-o într-o postare de Facebook și mai comprimat decât în articolele mele din Familia sau Matca.

Îți prezint oportunități în zona poetică, la care nu ai ajunge foarte ușor doar dacă ai scrolla pe Instagram sau l-ai întreba pe ChatGPT. Te pun în legătură cu comunități de poezie, pentru că asta fac de ani buni.

Și vom vorbi cu oamenii reprezentativi ai acestor grupuri, care vor oferi scurte declarații în 🤫 exclusivitate pentru Pink Pong. Voi anunța și evenimente de poezie care se întâmplă în marile orașe din România. Ca să ai un soi de ghid în păienjenișul ăsta informațional. Că nu e ușor, bro! (a doua observație Pink Pong).

Apoi vin spre tine cu trupe prog, post-rock și din alte genuri metal care nu sunt în trend. Pe unele nu le știe nici bunica basistului și s-ar putea să-ți placă. Mai mult, voi împărtăși bucăți din interviuri pe care le voi publica ulterior în Familia sau în Matca. Cine știe, poate ne vedem și la vreun concert prin București, Sibiu, Brașov sau în 🗺️ altă parte.

Dacă te bucuri de muzee în aer liber și de poezie sub forma unei expoziții care nu se limitează la cei patru pereți, atunci sigur te vei simți bine la 🌳Astra Poetic. Vei găsi aici lucrări de Ion Barbu (nu poetul din liceu), construite după versuri ale unor autori contemporani.

De doi ani, în august, aproape de Sfânta Maria, am reușit să integrăm formatul Poetic Hub în cadrul manifestărilor Astra Poetic. Carmen Florea (PR Cărturești) și cu mine am pus în valoare voci tinere locale, neconsacrate, care să-și citească poezia și să discute teme de actualitate cu publicul empatic și cunoscător al fenomenului.

În 2025, la Poetic Hub de la Astra Poetic, le-am avut alături pe Bianca VIlichi, Lavinia Băra și Maia Loloiu. Am moderat împreună cu poeta și profesoara Irina Georgescu un eveniment efervescent de 60 de minute.

Dacă nu ai ajuns la Muzeul Astra, încă ai timp să vezi expoziția de la Podul 😈Satanist, cum a fost el poreclit. Povestea o cunosc de la Radu Vancu și Ovidiu Baron, coordonatorii acestui micuț, dar inimos proiect sibian.

De altfel, Ovidiu mi-a vorbit puțin despre înfiletarea Astra Poetic la comunitatea sibiană.

Ovidiu Baron: Este o ediție legată de pădure, pădurea imaginară și e o idee la care mă gândeam de la bun început. Pădurea imaginară ne trimite cu gândul la narațiune, la ramificațiile pe care le are atât realitatea, cât și povestea. Aducem, ca de fiecare dată, împreună scriitori diverși din toată țara, oameni cu tematici și stiluri diferite, cu preocupări și viziuni personale.

Este o ediție care aduce în plus opere ale lui Ion Barbu. Perspectiva lui este parțial amuzantă, ironică, detașată. Ne face să privim cumva și critic partea asta de proiect și să fim în același timp în prezent și în trecut, pentru că el, de fiecare dată, raportează experiența artistică atât la contemporaneitate, cât și la scriitorii deja clasicizați.

Dincolo de asta, 🔌conexiunile pe care le face ne duc către varii domenii, de la politică până la contexte ce țin de tehnologie, de industrie, de zone ale realității de care ne lovim zi de zi.

Proiectul nostru este legat de un pod, care este un spațiu de trecere și în același timp de respirație. Te oprești, te hotărăști dacă treci sau nu, te gândești, ai posibilitatea să petreci un timp pentru lectură.

Și, prin intermediul unor coduri QR, noi trimitem către online la antologiile pe care le scoatem anual și cine dorește să petreacă mai mult timp și să aprofundeze experiența poetică, descarcă antologiile, rămâne aici mai multă vreme.

Astra Poetic a devenit o parte din comunitatea sibiană. Ideea noastră a fost să conectăm experiența oferită de Muzeul Astra localnicilor cu experiența oferită vizitatorilor din țară și din 🌎 străinătate. Luna august este întotdeauna foarte bogată în turiști străini și motivul acesta ne-a făcut să ne gândim să traducem în fiecare an cel puțin o parte dintre poemele din antologie.

Anul acesta antologia este total bilingvă (română - engleză, n.r.) și secvențele pe care le-am expus sunt în ambele limbi, astfel încât să avem deschiderea aceasta și către publicul internațional.

Achiziționează cartea lui Ovidiu Baron

Cam asta a fost ediția Pink Pong #0001. Dacă ți-a plăcut, te invit să dai și altora acest link și să creștem o comunitate faină și curioasă. Ne vedem la episodul #0002.

Hej då!

Andrei Zbîrnea | Pink Pong