Dubioasa sectă a adamiților și cum a rezistat ea aproape 2000 de ani

Azi vom vorbi despre secta adamiților. Nu se știe clar când a apărut ea, dar e posibil să fi fost una dintre primele ivite din doctrina creștină. Mai precis, ar fi apărut prin secolul al II-lea d.Hr. Ce făceau ăștia și ce gândeau ei de erau diferiți de restul creștinilor?

Păi, în primul rând, așa cum spune și titlul introducerii, ei se gândiseră să trăiască precum Adam și Eva, asta până la faza cu șarpele și cu mărul lui. Mai precis, renunțaseră complet la haine, chiar și la frunze, nu de alta dar puteți încerca să voi, ca să vedeți că nu e deloc fezabil să te bâțâi de colo colo cu o frunză atârnată de o parte a organismului tău.

Apoi, mai ziceau adamiții, înainte de șerpălău și măr, nu exista păcatul. Și acolo tindeau ei. Adică se iubeau la liber de le săreau capacele, ca Adam și Eva, asta fiind chiar recomandat întru iubirea aproapelui și pentru apropierea de inocența primordială. Mă rog, existau și aici niscai reguli, că poate i se punea vreunui urât/urâtă pata pe tine și tu nu voiai să te mai joci de-a mama și de-a tata omenirii. Pentru asta trebuia acordul partenerilor, plus acordul celui mai bătrân membru al găștii de hedoniști, numit sugestiv Adam.

Căsătoria era interzisă, căci ea nu exista la începuturi, la fel și munca, pentru că asta a venit ca pedeapsă. Deci ăștia trăiau cu ceea ce găseau, de multe ori spre disperarea proprietarilor care optaseră pentru altă interpretare a Bibliei. Toată existența lor era o fericire continuă, cu dansuri, sex la liber și party cât cuprinde. Ceea ce, sincer, chiar nu sună rău deloc. Păcat că a venit Constantin cel Mare și a spart petrecerea, dictând că se interzic astfel de practici. Chiar mare păcat!

Ca orice credincioși care se respectă, adamiții au continuat practicile în secret, ba chiar au reapărut pe firmament de câteva ori în istorie. Unul dintre episoadele marcante a fost cel din anul 1421, atunci când husiții cehi conduși de un anume Jan Zizka au ucis vreo 200-300 de adamiți stabiliți pe acolo. Că nu i-au ucis pe toți reiese din documentele oficiale din Boemia, dar și din alte părți ale Europei, care mai menționau grupuri răzlețe de adamiți până prin secolul al XIX-lea.

Odată cu revoluția sexuală din secolul XX, practicile adamiților au revenit la modă. Asta ne spune nouă că, una peste alta, dacă ar fi fost lăsați în pace, adamiții chiar ar fi avut șanse să prindă la populație. La urma urmei, dacă la un party sălbatic la nudiști tu ai alternativa tristă cu post, rugăciune + penitență, alegerea nu pare chiar așa grea.

PS - uite că mi-am amintit că acum mai mulți ani, cea care avea să devină actualul departament de marketing mi-a propus să sărbătorim Revelionul alături de gașca ei de gagici, ceea ce nu mi s-a părut deloc o idee rea la momentul ăla. Și cum ele au numai idei crețe, au propus să facem revelion cu tematică din filme. Ca un fin cinefil ce sunt, eu am sugerat un clasic al cinematografiei, mai precis filmul „Caligula”, mai ales că înțelesesem că, foarte posibil, ar fi urmat să fiu singurul mascul de acolo. N-a fost să fie, căci marketingul se pare că avea drept de veto, așa că a ieșit un fel de film din ăla comunist, în care s-a vorbit în general despre recolta de rapiță și alte mari realizări la locul de muncă, plus jocuri educative de mima și tabinet. Asta apropo de alternative.