Revistă culturală online – independența prin cultură
Live Last read · last published · next check
Folclorul românesc este un organism viu, care nu a rămas înghețat în trecutul satului tradițional, ci continuă să se manifeste, uneori discret, alteori surprinzător de vizibil, în viața cotidiană contemporană. În spatele gesturilor aparent banale, cum ar fi evitarea trecerii pe sub o scară, întoarcerea din drum pentru că ai uitat ceva sau ciocnirea de … The post FOLCLOR VIU și…
De-a lungul timpului, oamenii au căutat semne ale sacrului în natură, interpretând fenomenele neobișnuite ca manifestări ale divinității. Astfel au apărut locuri considerate sfinte, miraculoase sau binecuvântate, care au devenit puncte de pelerinaj și atracții turistice aparte. Aceste spații, aflate la granița dintre natură, credință și tradiție populară, continuă să atragă mii de vizitatori…
Jocul popular poate fi înţeles ca acea activitate ludică răspândită în comunităţile tradiţionale (în special rurale) care implică reguli, dinamici de grup, simboluri şi practici transmise de la o generaţie la alta. În cultura românească, el are rădăcini adânci şi îndeplineşte simultan mai multe roluri: element de divertisment, de socializare, de transmitere a tradiţiei, dar … The post JOCUL…
Creația populară românească este, înainte de toate, o formă de a comunica ceea ce cuvintele nu pot spune: legătura profundă a omului cu natura, cu divinul, cu lumea nevăzută. În centrul acestei creații se află simbolurile – forme aparent simple, dar încărcate de sensuri adânci, transmise din generație în generație, ca o moștenire vie a … The post Simboluri în creația populară românească first…
În localitatea Vetrișoara din județul Vaslui a avut loc un eveniment cultural cu semnificații aparte. Locul de desfășurare a fost Muzeul sătesc, proprietatea familiei Gabriela și Ioan M. Cânea. S-a pornit de la un simpozion cultural ajungând în timp la o serbare câmpenească la care au participat reprezentanții unor fundații, asociații, instituții culturale atât din … The post Eveniment cultural la…
Situată la confluența mai multor mari arii cultural europene, România este un mozaic de zone folclorice cu identități bine conturate, modelate de relieful variat, de istoria zbuciumată și de conviețuirea cu numeroase comunități entice. Fiecare regiune păstrează un specific folcloric distinct, transmis din generație în generație. Dinamica istorică a spațiului românesc, aflat la intersecția…
Specificul zonelor etnogeografice din țara noastră este ilustrat în special prin cultura populară bogată și variată, transmisă din generație în generație, conservată și îmbogățită cu noi elemente caracteristice diferitelor epoci istorice. Dobrogea-un caleidoscop etnic și cultural Comparativ cu alte regiuni ale ţării, Dobrogea are o particularitate folclorică deosebită. Cultura populară a Dobrogei…
Cu altitudini maxime de 400-500m, Depresiunea Oaş cuprinde comunele şi satele: Orașu Nou, Prilog, Racșa, Orașu NouVii, Certeze, Huta, Certeze și Moișeni, Vama, Vama Bai, CălineștiOaș, Lechința, Coca, Târșolț, Aliceni, Boinești, Bixad, Cămărzana, Bătarci, Tarna Mare și Negrești-Oaș, cel mai mare oraș al Țării Oașului, așezate de-a lungul văilor. Ţara Oaşului este una dintre cele … The post…
Potrivit unor informaţii având ca sursă wikipedia, referitoare la etimologia cuvântului folclor, termenul a fost propus de arheologul englez William John Thoms (1803-1885), la mijlocul secolului al XIX-lea, în anul 1846. Acesta a asociat cuvintele „folk” care are sensul de curent popular și „lore” care înseamnă înțelepciune orientată către un subiect aparținând surselor tradiționale. Folclorul ……
Românii noștri au „călătorit” cu turmele lor peste toți munții Peninsulei Balcanice și ai Europei. Pe unde au trecut au ridicat așezări și au instituit obiceiuri care au rezistat până în zilele noastre. Astfel, mai există încă în sudul Dunării, între Morava-Timoc (Serbia de N-E) şi Timoc Vidin (Bulgaria de N-V), o zonă folclorică, având … The post Cultul „Crăițelor” perpetuat la românii din Serbia…
