Elena Calistru: Interzicerea rețelelor sociale creează un „fruct oprit”

Capcana interdicțiilor: Migrarea către spații digitale nereglementate

Măsurile restrictive menite să limiteze accesul tinerilor la platformele sociale riscă să genereze efectul opus, stimulează curiozitatea și căutarea unor rute ocolitoare.

Elena Calistru avertizează că o abordare axată exclusiv pe blocaje administrative ignoră realitatea tehnologică în care trăiesc noile generații. În loc să renunțe la mediul digital, tinerii vor găsi întotdeauna modalități alternative de conectare. Aceștia vor migra adesea către zone mult mai opace:

Platforme paralele: Mutarea conversațiilor pe canale de mesagerie instantă criptate sau aplicații alternative, unde moderarea conținutului este aproape inexistentă.

Lipsa de vizibilitate: În spațiile private și nereglementate, expunerea la riscuri și tentative de manipulare devine mult mai dificil de monitorizat.

Științele fundamentale, mai eficiente decât cursurile teoretice de gândire critică

În timp ce discursul public promovează adesea programe sofisticate de combatere a știrilor false, mecanismul de protecție pornește din băncile școlii, prin asimilarea noțiunilor elementare de știință.

„Deși sună foarte cool să facem cursuri de gândire critică, cred că în realitate educația se face pe lucruri mult mai de bază: Matematică – faptul că știm că unu plus unu fac doi; Geografie – faptul că înțelegem unde ne aflăm; Biologie de bază – înțelegerea faptului că dârele de pe cer nu sunt o conspirație de chemtrails, ci un fenomen fizic firesc. Educația în sensul de bază trebuie să vină inițial, iar gândirea critică vine la pachet”, subliniază Elena Calistru.

 Atunci când un individ deține repere logice și științifice clare, teoriile conspirației își pierd capacitatea de convingere, iar gândirea critică devine o consecință naturală a înțelegerii realității înconjurătoare.